Imi faceam planuri de ceva vreme pentru perioada in care va rasari soarele si pe strada mea. Se pare ca am pus un dead-line intr-o discutie, demult, candva: “sper ca pana la ziua mea mi se va implini dorinta!”.

Asadar, la prima vedere, fara o analiza aprofundata si critica (cum imi sta mie in fire sa fac), si luand in considerare ca nu e asa mult de vineri pana azi, rasaritul a inceput.
Bine, inca nu e 100% sigur, dar vestea primita azi imi da speranta de mai bine. Speranta care s-a cam opacit in ultima vreme…
Normal ca nu-mi incap in papuci de fericire, si normal ca incerc sa topai pe interior si sa nu exteriorizez nici macar cu un milimetru un zambet mai larg decat de obicei, dar daca ma cunosti cu adevarat, vei zari sclipirea din ochii mei!
Ce bine ca nu prea isi pierde lumea vremea sa studieze indeaproape omul de langa el, ca altfel m-as da de gol.
Oricum, astept ziua de maine, cand sansele de implinire a bucuriei vor tinde fie catre 100%, fie vor face cale intoarsa catre “poate data viitoare”.
Ce bine e…

Later edit: Bucuria s-a implinit. Acum astept sa vad urmarile materializarii acesteia.

Categories: anti-rid, next life, sperante

Leave a Reply


Recent posts

Cel mai bun cadou...

Posted on Nov - 17 - 2017

1 Comment

Echilibrul copil – tehnologie

Posted on Nov - 12 - 2017

0 Comment

Muzeul Camarilor Romanesti

Posted on Nov - 10 - 2017

0 Comment

Bannere

  • Si Blondele Gandesc
  • Magazinul de dulciuri
  • Interesant. Relaxant. De weekend.
  • Din dragoste pentru decoratiuni