E atat de frumos afara!

Strazile sunt acoperite de zapada, copacii sunt ca si ornati cu frisca iar frigul s-a mai domolit. Pacat insa ca noi suntem la servici / scoala / facultate si nu putem sa ne luam salopeta, caciula, manusile si sania sa pornim la plimbare.

Anul asta chiar n-am avut timp sa ma duc sa profit de zapada. Mi-e dor de zilele in care coboram dealuri cu sania si le urcam obositi, dar nerabdatori sa ajungem in varf sa o luam iar la vale. Mi-e dor de improvizatiile pe care le faceam cu saci sau palete de plastic atunci cand nu aveam sania la dispozitie. Frigul si buna-dispozitia indusa de bataile cu bulgari, de datul cu sania, de orele petrecute la pationoar sunt de neinlocuit in acest sezon.

Ce frumosi eram toti imbujorati!

Nu iti puteai permite luxul de a face o pauza prea mare pentru a te odihni ca te prindea repede frigul, iar odata ajuns acasa trebuia sa faci maraton la dat jos hainele decorate cu zapada inghetata, pentru a nu-ti face lac de zapada topita in casa.

Cand eram in liceu, era un pationoar la Regionala, facut pe un teren de fotbal. Era ceva gen 5 lei intrarea. Ieseam de la scoala, mergeam acasa, mancam si ne odihneam putin, dupa care ne echipam de scandal. De pe la 5 – 6 dupa-masa pana pe la 12 – 1 dimineata eram acolo, patinam, faceam trenulete, ne jucam mata (matza :-D) si ne distram de minune. Si nu, nu ne scotea nimeni afara dupa o ora sa curete pationarul, nu aveam timp limita si desi eram multi, pationarul era incapator. Dupa cateva dupa-amieze petrecute in stilul asta, am devenit “de-ai casei” cumva si intre doua ture de trenulete luam lopetile si le mai plimbam pe pationoar. Insa cel mai frumos era dupa ora 11 seara, cand lumea pleca catre casa si ramaneam doar o mana de oameni pe pationar. Luam fiecare cate o lopata, frumos, curatam patinoarul si atunci sa vezi distractie: puteai face trenulete, sa mergi cu spatele sau sa incerci orice miscari de-astea mai smechere, ca nu te mai loveai de nimeni.

Acuma sa nu va ganditi ca eu ma descurcam la fel de bine ca si baietii la curatat patinoarul, insa se simtea ca eram si eu pe acolo.  Iar in ceea ce priveste scamatoriile, am invatat sa merg cu spatele si sa fac niste piruete in prima faza, dupa care am invatat sa le leg intre ele. Nu eram cine-stie-ce experta, dar ma bucuram de fiecare data cand reuseam sa fac miscarea mai bine.

Mi-e dor de toate astea… si mi-e ciuda ca acuma intrarile la patinoar sunt prea scumpe pentru conditiile oferite si ca te scoate afara dupa o ora jumatate. Aveam si noi un lucru fain, de ce l-am stricat? 🙁

sursa imagine

4 Responses so far.

  1. Not One Of The Others says:

    Si eu vreau la patinoar…unde mai sunt in Cluj? Demult nu am mai scos patinele de la naftalina..poate ar fi cazul totusi anul acesta sa incerc. 🙂

  2. Noi am profitat anul acesta de zăpadă și ne-am bucurat de fiecare fulg, chiar dacă fiecare drum spre casă sau job reprezintă o adevărată aventură.
    La Cluj avem patinoar la Cora și la Iulius Mall. Iar de cel de la Cora lumea știu că este mulțumită.

Leave a Reply


Recent posts

Cel mai bun cadou...

Posted on Nov - 17 - 2017

1 Comment

Echilibrul copil – tehnologie

Posted on Nov - 12 - 2017

0 Comment

Muzeul Camarilor Romanesti

Posted on Nov - 10 - 2017

0 Comment

Bannere

  • Si Blondele Gandesc
  • Magazinul de dulciuri
  • Interesant. Relaxant. De weekend.
  • Din dragoste pentru decoratiuni