Ploua.

Sufletul incearca sa zambeasca, dar pe loc i se taie din elan cand aude strigatul ragusit al Canapelei care il cheama inapoi sa-si termine povestile si sa-si traiasca povestea de iubire in taina, tihna si fara intreruperi.

Alarma telefonului strica tot cheful Sufletului pe ziua de azi. Nu tu zambete ramase, nu tu iubiri, nu tu liniste si pace. Si-a propus de mult sa ii inchida gura si sa o scoata afara din casa, insa Alarma asta e un soi de soacra pe capul lui si nu-l lasa sa se odihneasca o clipa in plus, indiferent cat de urata e vremea de afara sau cat de intim si-ar dori sa fie cu Canapeaua… Isi facu curaj sa se desparta cateva clipe de ea si sa mearga sa-si faca o cafea, sperand astfel ca Alarma isi va vedea de treaba si nu-l va mai stresa de cu buna dimineata. Porni radioul si savura melodia sunet cu sunet, in timp ce isi sorbea incet cafeaua cu lapte si zahar brun.

Gandurile au inceput sa-i fuga aiurea la zilele trecute, la distractie si prieteni, cand isi aminti de raza de soare pusa la pastrare in ghiozdan, de ultima data cand a fost vreme buna si a iesit la plimbare. Lasa cafeaua sa se odihneasca in ceasca si se indrepta spre ghiozdan. Il ridicase usor, se uita la el melancolic, apoi l-a deschis si a inceput sa caute raza de soare. Se panicase pentru o clipa, gandindu-se ca a pierdut-o si orice sansa de imbunatatire a zilei proaspat incepute s-a evaporat, insa chiar in ultima clipa, inainte de a inchide geanta, vazu o sclipire timida in spatele unor carti ratacite prin ghiozdan si intinse mana spre ea. O gasise! Se vedea ca sta de ceva vreme acolo, isi pierduse din intensitate si putere, insa era singura raza de soare de pe o raza de cateva sute de kilometri, asa ca Sufletul rasufla usurat.

Cauta cu privirea in jurul lui ceva pe ce sa poata aseza raza de soare si sa o ajute sa se intremeze. Dupa o analiza amanuntita, decise sa o aseze pe o frunza de plumeria, in ghiveciul de la geam. Trase perdelele ca sa intre cat mai multa lumina in camera, apoi se aseza si astepta sa vada daca ideea lui da roade.

In clipa urmatoare, linistea si calmul incaperii au fost scuturate temeinic de vocea ascutita si enervanta a Alarmei, care se gandise ca a lipsit cam mult si cineva ar putea sa faca ceva din proprie initiativa, lucru deloc de dorit de aceasta. Sufletul tresarise si alerga pana la Alarma sa-i inchida gura, temandu-se ca nu cumva sa curme viata si asa subreda a razei de soare asezate la geam. Pe cand s-a intors la geam, raza disparuse fara urma…

Suspinand adanc, Sufletul s-a asezat la masuta si a continuat sa-si soarba cafeaua, privind intr-una la frunza pe care, pana acum cateva clipe, era asezata raza de soare. Auzi din nou gemetele Canapelei si rugamintile ei de a se intoarce la ea, insa privirea lui era fixata si gandurile ii stateau in loc. Dezamagirea i se putea citi in ochi si de indata ce termina de baut cafeaua porni resemnat spre Canapea, in speranta ca aceasta il va consola si isi va putea incepe totusi ziua cu dreptul. Inchise ochii pentru cateva clipe si incerca sa adoarma. Cateva clipe mai tarziu, pe interiorul pleoapelor lui era proiectata imaginea razei de soare, iar colturile gurii i se ridicasera incet. Zambi. Era primul semn ca ziua poate sa inceapa bine, asa ca isi lua ramas bun de la Canapea si ii promisese ca se va intoarce diseara, dupa ce ziua lui va fi luat sfarsit.

Pe drum inspre usa, inainte sa iasa din casa, se opri pentru o clipa si se intoarse sa priveasca ghiveciul cu plumeria de la geam… si mare ii fu mirarea cand observa ca in locul razei de soare era acum o floare, prima floare a plantutei din ghiveci! Zambi din nou, increzator, si porni la drum convins ca ziua aceasta nu va putea fi altfel decat minunata!

sursa imagine