Cand eram la gradinita faceam coifuri si barcute din hartie. Sau vara, la bunici, dupa o ploaie buna, se faceau rauri mici pe drum. Fugeam si luam ziare, le rupeam grijuliu, si-mi faceam barcute, pe care pe urma le puneam pe siroiul de apa repede. Ma bucuram daca reusea sa pluteasca putin, pe urma ma suparam ca s-a rasturnat. Si uite asa, o vreme nu-mi avea nimeni treaba, eu eram ocupata sa conving o bucatica de hartie ca trebuie sa pluteasca frumos, in echilibru, si speram sa nu se ude ca sa nu se strice.
Imi aduc aminte ca atunci cand eram prin clasa a 3-a a venit invatatoarea intr-o zi cu hartie colorata la ora de desen, si niste schite pentru o lebada. Si am inceput noi cu manutele noastre mici sa indoim la hartia aia colorata de zor, conform schitelor si explicatiilor super rabdatoare ale invatatoarei. Si indoiam un colt acolo, mai indreptam putin dincolo, pe urma incepeam sa urlam sau sa plangem ca de ce n-a iesit ca la colegul de banca, de ce a lui e mai frumoasa… Cert e ca la sfarsitul orei aveam o expozitie intreaga de lebede: de la cele mai frumoase, maiestoase si frumos lucrate hartii colorate, pana la cele mai urate, defecte, nesimetrice sau chiar rupte lebede. Dar eram toti asa de mandri de noi si de arta invatata [care ne-a tinut fix pana in pauza, pe urma nimeni n-a mai stiut ce sau cum trebuie facut].
SI uite asa azi, in una din plimbarile mele linistite pe marea internetului, ajutata de Google si de sintagma “cadou de Craciun”, am dat peste un magazin online super-interesant: ORIGALI.
Si, din una in alta, ma gandesc ca ar fi chiar un cadou deosebit de Craciun o floare origami, sau poate chiar un om de zapada, o lebada, sau un ursulet colorat.
Dati si voi o raita online pana la magazin (click me!!!), poate gasiti ceva ce sa va placa si o sa faceti o surpriza placuta cuiva drag Craciunul acesta.
>Super tare Ioana! Mersi!
>Cu placere 🙂